Sufăr de depresie?

Stările de tristeţe sunt o parte normală a vieţii, ca reacţie la dificultăţi, despărţiri sau stres. Totuşi, dacă disperarea şi golul interior iau locul tristeţii trecătoare, atunci e posibil să suferiţi de depresie. În acest caz, este posibil să observaţi că activităţile vechi nu vă mai interesează, că vă vine greu să vă desfăşuraţi rutina zilnică, poate că vă retrageţi treptat din viaţa socială şi renunţaţi la hobby-uri, simţindu-vă extenuat toată ziua. În depresie, apar tulburări de somn sau de alimentaţie, dificultăţi evidente de concentrare pe activităţi sau studiu, stări de apatie, dezinteres, sentimente de vinovăţie, de neajutorare, dificultăţi în controlarea gândurilor negative, a comportamentului (care uneori poate deveni agresiv verbal sau fizic), a emoţiilor neplăcute, apărute fără motiv. Uneori depresia este descrisă ca „viaţa într-o gaură neagră” sau ca o nereuşită în a-şi trăi propria viaţă. Vă puteţi simţi neînţeles, ca şi când nimănui nu-i pasă de ceea ce simţiţi sau nimeni nu vă poate ajuta cu adevărat. Unele persoane au impresia că viaţa nu mai merită trăită, că ar fi mult mai uşor dacă totul s-ar termina, dacă ar muri (în acest caz, solicitaţi ajutor imediat!). Situaţia poate părea fără speranţă în prezent dar, cu ajutor din partea familiei şi prietenilor şi cu suport de specialitate, depresia poate fi învinsă şi vă puteţi regăsi echilibrul interior.

De ce sufăr de depresie?

Deşi în domeniul medical majoritatea bolilor au cauze clare şi pot fi vindecate în urma unui tratament medicamentos sau a unei intervenţii chirurgicale, în domeniul psihologic lucrurile nu stau atât de simplu. Felul în care o persoană gândeşte, simte sau acţionează este influenţat de un cumul de factori genetici, fizici şi sociali. Astfel, depresia poate fi cauzată parţial de o moştenire genetică, de probleme de sănătate, abuz de droguri sau alcool, dar şi de traume sau abuzuri în copilăria timpurie, dificultăţi financiare sau profesionale, probleme în cuplu, trecerea printr-o perioadă dificilă, lipsa suportului social sau singurătate. Deseori observăm că depresia este un mod în care psihicul ne arată că sufletul suferă, că o rană mai veche sau mai nouă nu este vindecată, iar această rană nu permite persoanei să se bucure de viaţă şi să îşi folosească în mod optim capacităţile şi calităţile pentru a trăi echilibrat. Determinarea cauzei suferinţei constituie primul pas spre vindecare. Persoanele care suferă de depresie trebuie să-şi amintească de faptul că această boală se poate vindeca (deşi acum lucrurile par a fi definitive, acesta este doar un simptom al depresiei) şi să apeleze la suportul familiei, prietenilor şi al specialiştilor (psihiatru şi psiholog). Tendinţa de izolare şi dificultatea de a se deschide către ceilalţi sunt tot simptome ale depresiei, deci începeţi cu paşi mici şi cereţi ajutor!

Scroll to Top