Un studiu efectual de Eurostat, arată că românii petrec mai multe ore la birou decât ceilalți europeni, însă productivitatea este cu 30% mai scăzută. 40% dintre respondenți petrec peste 45 de ore pe săptămână la serviciu, ajungând chiar și până la 55 sau 65 de ore. În urma altor studii, se evidențiază faptul că persoanele aflate în managementul mediu și de vârf suferă de stres ocupațional în porporție de 99,9%, la 2-3 ani după ce au înaintat în funcție, ajungând la cel puțin un episod de burnout în maxim 5 ani. (Rezultate prezentate într-un articol pe digi24.ro[1])
Un alt studiu a demonstrat existenţa nivelului moderat de stres în rândul asistenţilor sociali din România corelat cu o satisfacţie scăzută în muncă (Badărău şi Robu, 2013) şi există numeroase referinţe mass-media cu privire la cotele alarmante de stres şi burnout în rândul angajaţilor din corporaţii.
Nivelul sindromului burnout în Franta este de 42,4%, în Germania de 48,7%, iar în SUA, de 45,8%. Nenumărate alte studii din EU şi România cu rezultate similare încearcă să tragă un semnal de alarmă deoarece problema în România este că aceasta nouă confruntare a oamenilor nu este încă luată în serios ca în alte ţări europene şi nu sunt încă dezvoltate mecanisme specifice de diagnoză şi intervenţie profesioniste care să contracareze problema stresului şi burnout-ului în România.
Un studiu relativ recent derulat în România de Colegiul Medicilor din România (2017)[2] arată că: 55% dintre medici suferă de stres personal, 52% de stres profesional, 36 la sută de stres legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% suferă de toate cele trei tipuri. De asemenea Studiul arată că 55 la sută dintre medicii bucureșteni suferă de burnout personal, 52 de burnout profesional, 36 la sută de burnout legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% suferă de toate cele trei tipuri. Cifrele din studiul efectuat de Colegiul Medicilor din Municipiul București sunt mai mari decât cele din alte țări europene.
Concluziile cercetării sunt:
- burnout-ul este prezent într-un număr destul de mare de cazuri, dar este mai puțin legat de lucrul cu pacienții, ci mai degrabă de factorii de sistem (birocrație, legislație neclară, presiuni emoționale ale rudelor, recunoaștere socială redusă, lipsuri materiale). Scorul de stres pentru lucrul cu pacienții este în mod constant mult mai mic decât cel pentru alți factori.
- soluțiile propuse de medici se referă în mare parte la reorganizarea sistemului sanitar, de la reducerea birocrației la reglementările mai clare și adecvarea resurselor alocate (de la dotări la numărul personalului) la nivelul solicitărilor din partea societății.
- femeile sunt mai afectate de fenomenul burnout decât bărbații.
În finalul Studiului, sunt prezentate următoarele măsuri:
- Un real ajutor ar putea fi oferit medicilor de implementarea unor programe de management al stresului. De asemenea, ar fi important ca societatea să cunoască și să recunoască existența fenomenului burnout.
- Blamarea medicilor și campaniile de culpabilizare nu rezolvă problema lipsei de dotări și de personal, ci amplifică stresul și frustrarea profesioniștilor, închizând un cerc vicios.
- Autoritățile au prima responsabilitate în ruperea acestuia, prin îmbunătățirea condițiilor de lucru, inclusiv accesul la toate variantele terapeutice pentru tratarea pacienților, dotarea corespunzătoare nivelului de așteptare din societate, debirocratizarea sistemului, realizarea unor legi și protocoale terapeutice clare.
- CMMB trage un semnal de alarmă privind nivelul de stres și factorii care duc la acesta și se arată deschis pentru dialog cu instituțiile responsabile de schimbarea situației.
Cităm din articolul Digi 24, Sindromul burnout, boala muncii în exces, afectează tot mai mulţi români [3]:
“Despre stres și despre efectele sale asupra corpului se vorbește de zeci de ani, însă cercetările științifice sunt încă puține. Într-o inițiativă 100% privată, doctorii Luiza Spiru și Mircea Mărzan au condus primul studiu de acest gen din România și printre primele din Europa. Pentru a măsura în mod obiectiv nivelul de stres, au combinat o serie de tehnici din psihologie, medicină și chimie.
“- Folosing toate aceste informaţii, integrând aceste info, putem să venim în întâmpinarea celor care ştiu dacă efectul stresului a dus deja la boli, dacă stresul încă nu a dus la perioada de epuizare, aceea de burnout, sau dacă suntem într-o perioadă terminală.
– Spuneţi-mi, din grupul pe care l-aţi urmărit, care era procentul de oameni stresaţi cronic?
– 99,9%, adică toţi”, spune Luiza Spiru, cercetător.
Peste o sută de oameni din managementul mediu și de vârf al unor companii multinaționale au fost atent monitorizați, iar rezultatele au aratat ca majoritatea covârșitoare avea nivelul de stres mult peste cel normal. “
[1] https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/sindromul-burnout-boala-muncii-in-exces-afecteaza-tot-mai-multi-romani-502887
[2] https://www.formaremedicala.ro/sindromul-burnout-55-dintre-medicii-bucuresteni-sufera-de-stres-personal-si-52-de-stres-profesional/
[3] https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/sindromul-burnout-boala-muncii-in-exces-afecteaza-tot-mai-multi-romani-502887
